Aparent banale, atacurile de panica au resorturi si efecte neasteptate ce pot afecta serios integritatea psiho-fizica a individului.
O analiza sumara si fara pretentii exhaustive asupra afectiunii ne arata ca îsi are bazele în tensiunea nervoasa acumulata pe perioade lungi, în predispozitiile native ale individului cât si în situatiile de stres extrem, concentrat. Este de specificat faptul ca atacul de panica neglijat si netratat are tendinta de a se repeta si de a creste în intensitate în cazul în care factorul declansator nu este îndepartat. Manifestarile variaza de la o persoana la alta dar, în momentul producerii au cel putin 4 sau 5 din urmatoarele simptome:
- frica de a muri
- greata
- transpiratii
- batai neregulate ale inimii
- senzatia de sufocare
- contractii localizate ale muschilor
- senzatii de lesin
- ameteli
- frica de a înnebuni
- valuri de caldura sau frisoane.
În general un atac de panica dureaza circa 20 de minute si atinge punctul culminant în primele 10 minute, scazând apoi, treptat, în intensitate. Cei mai multi indivizi care sufera atacuri de panica repetate au tendinta de a ocoli locurile sau situatiile unde acestea s-au produs si de a îsi lua masuri de protectie intuitive, care se dovedesc de cele mai multe ori contraproductive deoarece duc la limitarea vietii sociale. Solutia este consultarea unui psiholog (sau psihiatru) care, în functie de intensitatea starilor si de complexul factorilor ce duc la declansarea atacurilor, poate recomanda medicamentele adecvate.
Atentie, de cele mai multe ori, în mod eronat, atacul de panica este atribuit unei scaderi a nivelului de calciu în organism! De asemenea, administrarea medicamentelor nu se face ?la nevoie? (doar atunci când apare manifestarea) ci respectând prescriptiile specialistilor.